Uniunea Europeană este ”acasă” pentru mai mult de 500 de specii de păsări. Din păcate, aproape jumătate dintre ele sunt puternic amenințate de urbanizarea haotică, fragmentarea habitatelor, agricultura intensivă, silvicultura orientată doar spre profit, mult prea multele pesticide utilizate în mod comun și aleatoriu – duc la un puternic declin al unor populații.

Foarte mulți oameni se bucură, găsesc inspirație și se simt poate mai împliniți atunci când privesc și ascultă păsările. Dar păsările sunt și o rotiță importantă în angrenajele care fac ecosistemele să funcționeze, iar funcționarea acestora este esențială și pentru sănătatea și viața noastră, a oamenilor. Ecosistemele sunt fabricile care ne produc hrană, medicamente, materii prime. Ele stabilizează climatul, oxigenează aerul și descompun poluanții în substanțe neutre.

Un exemplu concret: ecosistemele zonelor umede sunt foarte importante ca filtre pentru apă. Acestea rețin și neutralizează toxine și substanțe chimice în exces. Iar păsările de apă, în noroiul lipit pe picioare, transportă la distanțe mari semințele plantelor acvatice și palustre și asigură perpetuarea și funcționarea acestor ecosisteme.

Păsările sunt verigi aflate în vârful lanțurilor trofice și prin aceasta sunt indicatori buni ai sănătății și funcționării naturii. Un semnal de alarmă a fost tras în 1962 de Rachel Carson, în cartea de acum clasică Silent Spring (primăvara tăcută), în care analizează și descrie efectul folosirii fără discernământ a DDT-ului și a altor pesticide.
DDT-ul, o substanță cu bioacumulare accentuată (se concentrază puternic în vârful lanțurilor trofice, inclusiv la om) dereglează metabolismul calciului la păsări și din această cauză coaja ouălelor devine extrem de fragilă iar în cuib, în loc de puii unei noi generații, păsările găsesc … omletă.

La nivel european, prima lege majoră adoptată pentru protecția naturii este Directiva Păsări (din 1979). Aceasta identifică 194 specii (anexa 1) foarte amenințate, care necesită ajutor direct și imediat. Ajutorul vine prin desemnarea de SPA (arii speciale de conservare) – zone critice pentru supraviețuirea unor specii, fiind locuri de cuibărit, puncte absolut necesare de hrănire în migrații etc. Totodată directiva interzice acțiunile directe, vătămătoare, la adresa speciilor de păsări și limitează numărul de specii care pot fi vânate și perioadele de vânătoare.